Majin
Ashi Bushikaikyuu
 Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 284
|
|
sper sa aveti rabdaer si sa cititi txt asta...si sper sa va placa
Camera mea in care astept ..
Parca acum pentru prima data as vedea lumina ,as realiza ca sunt viu , ca-mi pot tara viata mizera independent de tine , parca as renaste din cenusa ta si ma intreb mereu „ si daca ..�.
Stiu ,nu rade , stiu .. ah .. aceeasi ai ramas , acelasi ras ce ma bantuie , ma excita si ..acelasi ras ce mi-a adus sfarsitul , stiu .. lasa-ma ,mi-ai spus-o te atatea ori , am retinut lectia cea mai importanta , nu vezi ca sunt la picioarele tale asa cum cred ca ai planuit-o inca de la inceput ; ma tarasc in fata ta , in vascozitatea asta rosie .. Ma privesti de acolo , rece , absenta , de parca nu m-as fi obisnuit cu gheata , de parca nu as stii ca asa esti tu ..fara efort , fara masca , desi ..
Da, lasa-ma , poti sa ma certi acum .. poti sa faci ce vrei cu umbra mea , nu mai am nevoie de mine , am renuntat de mult in favoarea ta si tu tot atat imi oferi ?
Incep sa cred ca esti limitata in puteri , te credeam altfel , credeam ca te poti bucura mai mult de agonia mea decat prin inerenta .. fie cum vrei tu , nu mereu a fost asa?
Cat de gri e incaperea ,cat de departe , cat de moarta .. seamana cu tine Iubito .Iubito.Iubito. propozitie intr-un singur cuvant, sunet blestemat ce mi se articuleaza si-mi ramane in gat, ma sufoc! Iubito.
Camera mea fara surasul tau , fara ..
Fum .. iarasi fum ?Ti-am spus de atatea ori sa nu mai fumezi , crezi ca nu stiu , crezi ca nemiscarea ta ma impresioneaza ? nu mai , nu mai vreau sa stiu de noi .. „Cum noi?� ma intrebi .. vezi ca am invatat sa-ti citesc tacerea - mormant ai fost in fata mea , mormant profanat de ingeri – „ noi�.. ai dreptate ,ce ridicol suna , nu ti-ai lasat niciodata fiinta in mine desi iubeam pana si tarana pe care calcai, spin ce mi te-ai strecurat dincolo de garduri , fiinta inaripata ..te-ai saturat de zbor?
Nici acum nu-mi dai liniste.. nici acum dupa tot?..nu vezi ca pana si lama straluceste dupa ce te-a atins pe tine ? cum viata se prelinge pe ea asa te-ai scurs si tu in mine si o data cu mine. Am ramas ca ea , am sfarsit doar cu urma ta , m-ai calcat atat de puternic incat inca iti aud pasii dincolo de a mea fiinta .Sunt linistit , nu vei putea fi stearsa din mine , esti A mea .. si mai sunt trei ceasuri, doar trei .
Dintr-o seara intr-un adio , dintr-un sarut intr-o celula , din tine in nefiinta , cam asta ar fii drumul, nu ?dar ce folos au amintirile cand stim amandoi prea bine ca intre somn si veghe masca a obosit. Daca as gandi poate m-as simti mai bine , dar amintirele sunt facute pentru albume si acestea pentru a arde pe foc .Simt miros de umbra si de piatra arsa ..ti-am spus sa nu mai fumezi ?
Camera mea fara caldura ta de portocala si de pui de pisica..
Ma simt gol .Caut in mine sentiment si nu ma gasesc. Ma simt indiferent. Caut in mine ramasite de amintiri si nu-mi pasa. Ma simt liber. Caut in mine relatii si chipuri si le sterg. Ma simt mort.. si nu caut nimic.
Ma simt batran. Prea multe chipuri si emotii s-au oglindit in mine , prea multe critici si laude mi s-au adresat mie, prea multe secunde si asteptari au trecut peste mine, prea multe zambete si lacrimi au curs din mine , prea multe au fost , prea putine au ramas .. deci cine voi fii?
Mai tii minte cand m-ai intrebat la ce foloseste harpa cu o singura coarda? M-am gandit ce raspuns ar putea satisface izvorul tau viu si zadarnic si cred ca acum stiu ,acum am inteles scopul ei asa cum noi ni l-am indeplinit pe al nostru. Nu foloseste la NIMJC.. cat de simplu era totul dar noi a trebuit sa cautam inainte sa ne asiguram ca exista acea „comoara� ..
Simt oboseala sa caut inapoia timpului motivele pentru care rosul in care dormi ti-a inghetat chipul iar pleoapele mele incep sa se inchida de dulceata amaruie a intunericului. Am sa vin langa tine , vreau sa-ti mangai pentru ultima data buzele si pentru prima data simt cu adevarat placere ..ce usor e sa fii fericit! Cine o fii nascocit durerea? Inventator crud a fost acela dar eu i-am detronat creatia si am gasit extazul meu, acum la inceput de drum ..nu ?Ma simt implinit .
Camera mea invadata de trecut si golita de prezent..
Amintirea cea mai timpurie e inmuiata in rosu.. As zambi dar tot ce ar putea chipul meu sa contracte este o grimasa si nu vreau sa te speri acum cand obrazul tau sta linistit mangaiat de parul meu. Iarasi ma cuprinde nevoia de copilarie, acea rara nevoie ce nu-mi da nici macar ocazia sa ma analizez .Am boala asta de mult in mine si de-abea acum am constiinta ei. Sa fii condamnat pe un numar nedefinit de ani la un pericol neclar dar permanent e de-a dreptul obositor.
Copilaria mea s-a petrecut intr-o curte cu iarba si ghetisoara pe margini.
Imi amintesc de ceasul din perete de care imi spunea bunica ca nu a mai batut dupa moartea bunicului, de casa , de ulita prafuita ,de rugaciunea din fiecare seara spusa cu o neobisnuita frica in fata icoanei, de toate imi amintesc dar nu sunt sigur ca s-au petrecut acum , intr-o alta viata sau doar mi le-am imaginat ..sarmani erau in jocul lor cu viata.
Iubito . Te-ai gandit cat de placuta trebuie sa fie nebunia?Sa nu ai cunostiinta de lumea ce te inconjoara, sa nu ai nevoie de nimic din ce poate ea sa-ti ofere sau sa-ti ia?
E in mine o fierbere de serpi innebuniti.. Tot ce e in mine a capatat o viata exasperanta ca si cum un virus puternic a rupt tesuturi abea refacute .. imi goneste sangele din organ in organ si-l izbeste de creier.. iar eu vad privindu-mi trupul greoi cum gheata ta ma imbratiseaza si pentru prima data simt ca vom face dragoste ..Clipa aceasta e inmuiata in rosu ..
Camera mea pe temelii de cenusa ..
Apararea e iluzorie , predarea e inevitabila daca fuga nu s-a facut la timp. Priveste-ma ,nu te preface ca nu ma auzi.. asa cum ti-am spus in prima seara uite dovada .I-am ramas fidel telului caruia m-am devotat : singuratatii. Dincolo de scandaluri , dincolo de tragedii, dincolo de noi .. uite in a saptea zi ma duc sa mor putin.
Iti simt mainile , furnicaturi reci pe pielea mea, ca un fosnet gadilat de nervi ..iti simt mainile pana si in a mea fiinta. Ah.. Iubito. Pentru prima data te simt vie pentru mine si inteleg ce taine ascunde arta de a face dragoste. Iubito. Pot sa inchid ochii caci lumina ma oboseste dar corpurile noastre se misca in sfarsit pe aceeasi muzica , a inimii. Te ghicesc in intunericul mintii , iti ghicesc formele frumoase , ochii mici si rotunzi in care imi pot oglindi vanitatea barbateasca. Deasupra ochilor fara umbre arcul sprancenelor aminteste un portret celebru. Fruntea e prea larga si neteda, ovalul e mai perfect decat la madonele nemiscate de pe usile bisericilor, nasul e pus acolo pentru armonia figurii , nu altereza nimicul .
Acum inteleg .. de-abea acum inteleg si-mi miroase a cenusa , ne mistuim impreuna pentru prima data..Tu esti icoana copilariei mele in fata careia realizam neintelesul ritual, icoana materializata prea tarziu.. dar ce minune poate fi inteleasa? Si-mi miroase a tamaie ..
Camera mea din care nu pot iesi ..
As incerca sa deschid pentru ultima data ochii sa te vad asa cum nu am putut sa te inteleg niciodata , dar gandul acesta se prelinge din mine, nu pot si nici nu mai vreau ..acum inteleg si incep sa simt satisfactie, placere .. fericire ..Tu spuneai sa nu privim trecutul de aceea nu am sa te privesc. Iubito. Sufletul meu a palit si s-a infiorat de teama, inima mea si-a incrucisat mainile ca sa se inchine asa cum o facea odinioara catre a ta icoana. Nici acum , la fel ca atunci , nu scoti nici un cuvant, nu schitezi nici un gest ,pari distanta si neutra.. dar nu mai cred in aparentele acestea , nu vei reusi sa ma mai indepartezi de la tine .Crezi ca daca nu te privesc nu iti stiu chipul ?Il stiu prea bine si il simt, ai pus stapanire asupra mea iar gandul infrangerii mele contopit cu gandul victoriei tale nu ma poate face decat fericit.
Trupul nu imi mai apartine , o simt , simt ca nu mai pot misca nici un muschi din mareata mea constructie..si nu , nu este de vina otrava.. acum ma crezi ca sunt al tau ?
Vreau sa-ti dau visele mele si lupta mea pentru atingerea lor , ca intr-un crampei din tine sa ma regasesc pe mine , scanteie ce arde carti nescrise vreodata , calatorii nici cand facute.
Ma sufoci, ma strangi si-mi place.. nu vreau sa evadez..
Camera mea in care astept ..
Si mai sunt trei ore .. dar ceasul din perete de ce nu mai bate?Cred ca a obosit, batranul .. are nevoie de odihna ,acum e randul meu sa masor timpul dupa ale mele legi, nici macar el nu mi se mai poate impotrivi, nici macar el.. Dar, cred ca am sa mai raman putin aici ,langa tine Iubito , inca putin .. doar o clipa sa-mi trag suflul si vom porni ..doar o clipa ..
Spune-mi : asa ar fi , de va fi sa fie ?
_______________________________________
|
|
